• Pratika Sobu no Monta CPU

    Estudante Husi departamentu Informatika hala'o pratika ba Komputador

  • Formador Jornalismu foto hamutuk ho Presenter RTTL e.P

    Formador Jornalismu foto hamutuk ho Presenter RTTL e.P Dacky Belo

  • Estudante Jornalismu Halao Pratika

    Estudante Jornalismu hala'o pratika kona ba Shoot Imajen

Tuesday, 25 August 2020

KOICA-MEJD Asina Akordu Kooperasaun Iha Area Desportu

(Grace Media), Dili - Sekretariu Estadu Juventude no Desportu (MEJD) asina akordu kooperasaun ho Ajensia Internasional KOICA iha Timor-Leste, objetivu atu hametin kooperasaun hodi dezenvolve area desportu labarik iha Timor-Leste.

Kooperasaun area desportu ba labarik ne'e, KOICA apoiu osan ho montante U$ 6.500 ba projetu sira hanesan hari’i sentru desportu juventude, remodela kampu desportu komunitaria tolu iha Dili laran nomós fó apoiu ekipamentus desportu

Sekretariu Estadu Juventude no Desportu, Abrão Saldanha, lori povu no juventude Timor-Leste nia naran hato’o agradesementu ba governu Korea liuhusi ajensia KOICA ne’ebé hatudu ninia jenerozu atu dezenvolve desportu iha Timor-Leste.

“Hau asume kargu ida ne’e ho vizaun ida mak foinsa’e milenial forsa kreativa ba dezenvolvimentu juventude no desportu iha sosiedade ho prestasaun, atu hametin desportu iha ita nia sosiedade, kontribui ba hasa’e liu tan Timor-Leste nia prestasaun desportivu iha nivel rejional no internasional”, dehan Abrão iha serimonia asinatura akordu kooperasaun, kampu demokrasia, Dili, foin lalais ne’e.

Nia haktuir, Ajensia KOICA nia apoiu ba MEJD hanesan kontribuisaun ida ba  vizaun politika governu nian liliu MEJD  atu lori desportu ba komunidade sira husi nasionál to’o iha baze no hametin area desportu.

Diretór Ajensia Internasionál KOICA iha Timor-Leste, Kim Sikhyon esplika, Timor-Leste nasaun mais joven ida iha mundu, ne’ebé foin hahu nia dezenvolvimentu presiza tebes dezenvolve area desportu tanba ne’e joven tenke aproveita didiak aprende nu’udar forsa pozitivu no orientadu ba Timor-Leste nia futuru ida di’ak liu.

“Hau fó kna’ar katak desportu hola papel importante no inkluzivu ba hadia di’ak liu tan joven sira nia atitude bázika nu’udar membru di’ak sosiedade nian atu ajuda povu Timor-Leste, dezenvolve iha maneira ida kooperativu liu, hau haksolok, lori povu Korea nia naran, bele hatur pillar ki’ik ida ne'e hodi promove desportu”, nia agradese.

Reportajen  : Cesar Pires

Thursday, 20 August 2020

Governu TL Lori Fila Ona Traballadór No Estudante Husi Koreia-Australia

(Grace Media), Díli - Diretór jerál Ministeriu Negosiu Estrajeiru Kooperasaun, Juvencio de Jesus Martins iha konferensia imprensa katak, governu serbisu hamutuk governu korea du Sul no Australia konsege finaliza prosesu no lori fila traballadór sira mai TL.

“Ita iha traballadores ne’ebé maka governu haruka iha akordu bilateral entre Timor-Leste ho Koreia, sira servisu kleur iha koreia, durante sira iha koreia barak maka atravesa difikuldade vistu mate no problema oin-oin iha ne’ebá, entaun 160 ital pesoas husu primeru mai iha SEFOPE atu bele trata sira nia retornu,”hatete Juvencio ba jornalista iha MNEK, Segunda (03/08).

Nia afirma, husi MNEK no SEFOPE halo kontaktu hetan duni aviuan Citilink ne’ebé maka disponivilidade atu bele servisu ida ne’e, repatriamentu ita nia Traballador sira husi Koreia mai fali Timor, alende sira iha Koreia iha mós ita nia Timor oan balun hein iha Bali hamutuk atu nune’e sira mai hotu hamutuk estudante balun iha US kofirma na’in-5 atu mai, inklui Malasia, no Tailanda.

Traballadór sira fila fali mai Timor tantu husi Coreia, Australia inklui mate isin. Estudante no traballadór sira Korea no Australia ne’ebé maka durante ne’e servisu iha ne’ebá kuaze hamutuk 100 ital. 

Iha fatin hanesan Diretór Jerál SEFOPE, Paulo da Silva dehan, traballadór sira ne’ebé maka serbisu iha Austalia no Koreia do sul, governu lori fila trabaladores sira ne’e mai Timor iha loron 10 Jullu tanba iha surtu Covid-19.

Alende ida ne’e sira mós iha estudande na’in-10  maka tuir programa estajiu nasionál iha Bali tuir lolos sira nia prossesu apredisajen ramata iha fulan Maiu maibé situsaun Covid-19 entaun sira labele tama mai, sira infrenta hela problema boot, entaun planu halo pakote ida de’it no totál orsamentu aluga aviaun lori traballadores sira ne’e hamutuk $149 mill.

Entertantu, traballadór no estudante sira ne’ebé viajen husi rai liu mai Timor-Leste obrigatoriamente tama iha kuarentena obrigatoriu durante loron 14 nia laran, atu kumpre  regras Organizasaun Mundiál Saúde (OMS) nian.

Reportajen : Marcelino Fernandes

Extensaun EE Ba Dahat ‘Nesariu’

(Grace Media), Díli- Deputadu Bankada FRETILIN, José Agostinho “Xomoço” informa, Timor-Leste presisa tan Estadu Emerjensia, tanbá iha pais viziñu sira kada loron númeru aumenta ba afetadu surtu Covid-19, tan ne’e governu presisa extende Estadu Emerjensia (EE) da haat. 

“Kona-bá Estadu Emerjensia ha’u hanoin Timor-Leste seí presisa, tanbá ita nia nasaun viziñu sira kontnua aumenta ba kovid-19, tanbá ne’e dalan tama mai tantu internasionál no nasionál atu sai ita nia dalan maka Australia Singapura ho Bali, agora nasaun tolu seí iha pedidu sira seí iha Estadu Emerjensia,  seí estadu restruisaun, Timor-Leste labele husik atu Covid-19 atu tama fali, tanbá ida ne’e maka ita hateten ba Governu atu extende tan Estadu Emerjensia dala ida tan,”hatete Xomoço ba Jornalista sira iha PN,Segunda-Feira, (03/08).

Presidente Komisaun B husu atu estende tan Estadu Emerjensia, atu salva ema nia halibur malu no inklui eskola no aktividade sira seluk ne’ebé maka komunidade sira hala’o.

“Ita lahetene atu extende Covid-19 ne’e ba da haat, iha distansia sosiál ne’ebé maka Organizasuan Mundiál Saúde (OSM) fó saí atu evita,” dehan nia

 Membru Parlamentu ne’e argumenta, ba EE dala lima konforme Covid-19 ramata, ita deklara liu husi Estadu Emerjensia atu suspende ita nia fronteira Mota-Ain no Mota-Masin Oe-Kussi, ita nia Portu Aeroportu sira.

Deputadu ne’e esplika, tanbá antes ne’e governu fó Estadu Emerjensia durante fulan tolu no konsege rejistu kasu na’in-24 maibé rekopera hotu, maibé dadaun ne’e nasaun Vijinu sira numeru kazu sa’e makaas.

“Ita presisa levanta Estadu  Emerjensia ultimu iha Juñu to’o ohin loron ita la iha dalan ida atu suspende direitu, tan ida ne’e, maka dala sira ne’ebé maka Govenru bele buka meius liu husi Estadu Emerjensia la iha dalan seluk”, tenik nia.

Iha fatin hanesan Presidente Komisaun G, Antonio Verdial, akresenta bele suspende estadu emerjensia lahanesan ho fulan sira uluk ne’e tanba lasuspende sidadaun nia atividade no la iha dalan atu suspende tan.

“Governu tenke hola responsablidade hodi atura situsaun sira ne’e atu nune’e mantein pozisaun hodi halao nafatin kna’ar tuir mantein atu nune’e ema husi ne’ebá labele sai ba sekarik tama mai mós oinsa atu kumpri regras ne’ebé mai husi organizasaun saúde Mundiál,”tenik nia.

Deputadu sira mós husu ba Governu atu tau matan ba PNTL, FFDTL, UPF, ne’ebé maka seguransa iha liña fronteira atu fó apoiu ba seguransa hirak inklui autoridade lokal sira atu mantein seguransa atu nune’e, sidadaun sira labele tama illegál.

Reportajen : Marcelino Fernandes

Hanoin Hikas Istória FALINTIL, Xefe Suku Bucoli: FALINTIL Liman Króat Povu Nian

(Grace Media), Bucoli – Autoridade Postu Administrativu no Autoridade Lokál Suku Bucoli, Postu Administrativu Vemase, Munisipiu Baucau hamutuk veteranus ho komunidade sira komemora Aniversáriu ezisténsia FALINTIL- Forsa Defeza  Timor-Leste (FALINTIL-FDTL), iha loron 20 Agosto 2020 ba dala haat nulu resin lima. Komemorasaun ne’e, hahu ho serimonia isar bandeira nasional. 

Xefe Suku Bucoli, Terejinha dos Reis hateten, loron 20 fulan Agosto hanesan loron FALINTIL nian, ne’ebé, ohin selebra aniversáriu ba dala 45, hanesan loron ne’ebé importante FALINTIL hanesan liman kro’at povu nian hodi hanoin hikas ba heroi sira mate ba rai ne’e.

"Ohin loron 20 agosto Ita hotu hatene hanesan loron ne’ebé importante ba ita nia FALINTIL, liman kro’at povu nian, ita  tenki rekorda bebeik ba Ita nia heroi sira ne’ebé mate ba rai Ida ne'e", dehan Xefe Suku liuhusi serimonia selebrasaun aniversariu FALINTIL nian, Bucoli, Baucau, Kinta, (20/08/2020).

Nia haktuir, loron FALINTIL loron ida ne’ebé importante tanba ne’e joven Bucoli oan sira tenki hatene istória no lembra nafatin istória éroi sira ne’ebé uluk luta ba independensia.

"Ba joven sira hotu ita tenki  kontinua nafatin relembra istória ne’ebé uluk ita nia éroi sira halo ba rai Ida ne'e", nia sujere.

Iha fatin hanesan Veteranu, Silveiro da Silva, sente orgullu ho aniversáriu FALINTIL 45 no husu veteranu sira atu nafatin hamutuk hodi dezenvolve ita nia rain no hatudu exemplo di’ak no memoria ba jerasaun Timor-Leste.

"Hau husu ba veteranu sira hotu atu ita bele hamutuk nafatin hodi dezenvolve ita nia rain, hatudu exemplu di’ak no husik memoria ba jerasaun foun", nia afirma.

Nune’e, Diretór Eskola Bucoli, Leonardo Lopes hato'o sentimentu kontente tebes hodi partisipa iha loron FALINTIL nian tanba bele relembra hikas fali  momentu ne’ebé mak golpe tama iha Timor Leste iha tinan 1975 Liu ba.

Entretantu Komemorasaun Aniversario hetan partisipasaun husi Administrador Posto Baucau, PNTL eskuadra Baucau ekipa F-FDTL Baucau inklui estudante no komunidade sira.

 Reportajen: Javelino da Silva

Thursday, 13 August 2020

FONGTIL Oferese Formasaun Ba Membru NGO, Reforsa Dezenvolvimentu Komunitariu

(Grace Media), Dili- Forum Organizasaun  Naun Governamental Timor-Leste (FONTIL) realiza formasaun objetivu atu reforsa kapasidade membru NGO nian, atu define planu estratejiku tinan 5 hodi kontribui ba politika no programa governu nian hanesan halo deversifikasaun ekonomia iha area dezemvolvimentu ekonomia kreativu, kooperativa baziku.

Direktor exekutivu Forum Organizasaun  Naun Governamental Timor-Leste (FONTIL), Daniel Santos do Carmo hateten, desenvolvimentu instituisionál NGO sira nia kapasidade presiza halo formasaun planu estratejiku, atu oinsá mak bele defini sira nia objetivu estratejiku atu nune'e bele kontribui ba mudansa.

“Planu estratejiku ne'e importante nomós ajuda organizasaun sira atu defini programa perioridade tuir kbiit organizasaun, nune'e bele servisu iha koridor ida kontribui  ba mudansa”, dehan Daniel ba jornalista sira iha salaun FONGTIL, Kaikoli, Dili, Kuarta (9/08/2020).

Nia haktuir, objetivu seluk husi formasaun kona-ba planu estratejiku NGO forum nian, atu define papel oinsá atu fó formasaun rutina ba NGO sira. Nu’udar parte ida halo NGO sira bele atu ativu liu-tan halo servisu desenvolvimentu komunitariu, hamutuk halo servisu ho povu, kompaña komunidade sira servisu iha area rural ba asuntu desenvolvimentu ekonomia, infraestrutura baziku, be'e no saniamentu, halo parseria ho estadu liu-liu governu.

Tanba ne'e, ita hanoin  planu formasaun ne'e halo atu orienta ita nia NGO sira hotu-hotu tenke halo servisu objetivu estratejiku evita atu halo tuir ajensia sira nia polítika programa, maibé oinsá mak planu estratejiku NGO sira nian rasik.

“NGO ne'e halo servisu community power haforsa komunidade akompañamentu, desenvolvimentu komunitariu liu-liu in-fraestrutura baziku, akompañamentu ba komunidade nia programa horti kultura, pekuaria, hakiak ikan sasan sira ne'e, mak ita bolu dezenvolvimentu komunitariu ne'ebé NGO sira servisu ba”, nia subliña.

Reportajen : Cesar Pires